FIC este un partener constant pentru Guvernul României în identificarea celor mai eficiente soluții și măsuri pentru atragerea investițiilor străine directe (ISD). Atragerea de noi ISD, dar și stimularea celor deja prezente în România, reprezintă o soluție pentru a stabiliza și a crește constant economia. Atragerea și menținerea investițiilor nu necesită resurse financiare semnificative din partea sectorului public, evitând astfel să devină o povară pentru buget. În plus, activitatea economică apărută ca efect al acestor investiții va genera venituri adiționale la bugetul de stat în viitor. Aportul ISD în economia României are ramificații multiple: pe lângă impactul direct evidențiat de valoarea adăugată brută sau de numărul de angajați, există și alte efecte, cum ar fi impactul transferului de know-how și tehnologie asupra productivității.
În cadrul evenimentului FIC de lansare a proiectului Va Urma, ediția 2022, liderii din domeniul economic, împreună cu Prim-ministrul României, membri ai Guvernului și Parlamentului, precum și ai instituțiilor internaționale au setat câteva direcții de țară pentru dezvoltarea economică și socială. Printre măsurile principale s-au numărat: definirea unei strategii pe termen lung pentru atragerea investitorilor străini în România cu accent pe sectoarele cu valoare adaugată mare și cu avantaj competitiv (capital uman, resurse naturale) și promovarea investițiilor străine în România și cele autohtone în afara țării prin înființarea unei agenții sub coordonarea Prim-ministrului.
FIC salută măsurile luate de Guvern pentru stimularea investițiilor străine: înființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) în subordinea Guvernului și dezvoltarea Atlasului Economic – un instrument ce poate fi extrem de util pentru investitorii români și străini care vor să dezvolte afaceri în România, fiind o platformă în care vor fi încărcate informații economice și sociale relevante în identificarea oportunităților de investiții într-o regiune sau alta pe teritoriul țării noastre. Totodată, investițiile au reprezentat o componentă importantă în pregătirea bugetului pentru 2023, cheltuielile prevăzute pentru această arie ajungând la 112 miliarde de lei, adică 7,2% în PIB.
Publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ prin care este înființată Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior în subordinea Guvernului și coordonarea Prim-ministrului reprezintă un prim pas în alinierea României la bunele practici europene pentru atragerea investițiilor străine prin crearea unui organism dedicat promovarii investițiilor („un ghișeu unic”) al cărui obiectiv principal constă în încurajarea investițiilor în România prin companii cu capital străin, dar și în stimularea comerțului.
O astfel de instituție responsabilă de promovare și atragere a ISD poate oferi diverse avantaje, de la atragerea companiilor străine, consolidarea legăturilor în amonte dintre companiile transnaționale și firmele locale, încurajarea companiilor să-și dezvolte filiale și să aducă segmente din lanțul de producție cu valoare adăugată mai ridicată în țara gazdă, consolidarea legăturii dintre industrie și universități, dezvoltarea capitalului uman domestic, la utilizarea ISD pentru a promova creșterea economică descentralizată sau generarea unor clustere industriale sectoriale. Este necesar ca această entitate să acționeze ca un partener în relația cu potențialii investitori, dar și cu cei existenți pentru a-i ajuta să-și stabilească sau să-și extindă operațiunile și să asigure o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale.
Comparativ cu celelalte state din regiune, nivelul stocului de ISD atrase de România raportat atât la PIB, cât și la numărul de locuitori este unul dintre cele mai mici. De asemenea, și viteza cu care crește stocul de ISD per capita este mult mai redusă față de alte state, fapt care poate oferi un semnal cu privire la erodarea competitivității externe și în fața fluxurilor mari de capitaluri străine.
Similar, competitivitatea redusă și problemele structurale (accesul la finanțare pentru firme, know-how, management, resurse umane disponibile etc.) fac ca exporturile realizate per capita să fie printre cele mai reduse.
Chiar dacă din unele perspective există și costuri ale atragerii de investiții străine (de exemplu, oferirea de ajutoare de stat sau oferirea unor facilități pentru realizarea unor investiții mari, expunerea mai mare față de ciclul de afaceri global și diminuarea puterii stabilizatorilor automați), investițiile străine și-au dovedit atât la nivel global, cât și în cazul României, efectele benefice pe care le aduc și modul în care acestea pot genera externalități pozitive asupra economiei interne.
Pe de-o parte, este vorba de elemente vizibile, palpabile („hard facts”) – care debutează cu intrarea de capital, crearea de locuri de muncă, creșterea consumului intern și a exporturilor, creștere economică și a veniturilor bugetare, antrenarea furnizorilor locali pregătiți să participe la lanțurile globale de valoare. Pe de altă parte, există și numeroase elemente „soft”, precum transferul de tehnologie și îmbunătățirea abilităților forței de muncă prin transfer de know-how și îmbunătățirea competitivității internaționale a firmelor locale, creșterea concurenței interne etc., acestea din urmă contribuind la creșterea productivității totale a factorilor de producție.
Un rol aparte îl are expunerea angajaților la know-how străin și la procesele de management performante care, treptat, ajung să sprijine dezvoltarea economiei locale prin integrarea acestor cunoștințe în propriile afaceri. Mai mult, privind pe termen lung, atragerea de investiții străine directe pentru o țară emergentă, așa cum este România, poate fi un pilon activ, esențial, din strategia de dezvoltare economică a țării, așa cum recomandă cele mai multe studii ale Băncii Mondiale.
România trebuie să contureze o strategie pe termen mediu și lung de atragere și susținere a investițiilor în domenii cheie pentru amplificarea evoluției economice pentru a rămâne competitivă in raport cu țările din regiune.
Implementarea în legislația națională a Regulamentului (UE) 2019/452 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune prin proiectul de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 („OUG nr. 46/2022”) au ridicat câteva îngrijorări din partea investitorilor, dar și neclarități asupra modului de aplicare. Este important să fie asigurat un cadru legal care să stimuleze atragerea de ISD și evitarea unor poveri fiscale și birocratice. Deși fluxul net de ISD al României a atins 8,9 miliarde EUR în 2021, România continuă să se situeze pe ultimul loc între țările ECE în ceea ce privește stocul de ISD pe cap de locuitor (470 euro/locuitor).
România trebuie să asigure un cadru legal clar, echilibrat și fără blocaje birocratice în ceea ce privește examinarea ISD pentru a putea rămâne competitivă cu țările din regiune.
În ceea ce privește sfera de aplicabilitate a OUG nr. 46/2022, considerăm necesară o prevedere de actualizare a listei de domenii din Hotărârea CSAT nr. 73/2012 care să aibă drept efect emiterea unei noi hotărâri CSAT clarificatoare cu privire la domeniile sensibile determinând scopul de aplicare al Ordonanței și să armonizeze lista de domenii sensibile cu domeniile definite în art. 4 din Regulamentul nr. 452/2019. În legătură cu extinderea domeniului de aplicare a OUG nr. 46/2022 și cu privire la investițiile realizate de către investitori din Uniunea Europeană, și nu numai cu privire la investițiile realizate de către investitori străini non-UE, apreciem că este necesar ca o astfel de modificare legislativă să fie însoțită de condiții și criterii clare de aplicare ca și restrângerea sferei de aplicare a obligativității examinării unei investiții realizate în România de către un investitor din Uniunea Europeană la cazuri specifice, clar definite.
Pragul referitor la investițiile străine directe și investițiile noi supuse autorizării recomandăm să fie egal cu cel referitor la obligația de notificare conform Legii concurenței nr. 21/1996: „o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro.”