FIC susține abordarea strategică, pe termen mediu și lung a domeniilor cheie, așa cum este și cazul regimului fiscal, care trebuie analizat din perspectiva rezultatelor înregistrate la nivelul colectării și contribuției la bugetul de stat, dar și a dezvoltării economice și identificarea acelor elemente care trebuie ajustate, dar și a soluțiilor durabile pentru statul român, precum și pentru companii și cetățeni. În special, în contextul macoeconomic dificil marcat de efectele celor mai recente crize (pandemie, piața energiei, inflație, etc.) este vitală identificarea măsurilor pentru redresare ce vor asigura un echilibru economic și social. În anul 2022, Ministerul Finanțelor (MF) a introdus o serie de măsuri ca prim pas pentru o reformă fiscală mai cuprinzătoare. FIC a luat parte la mai multe discuții cu MF pentru identificarea celor mai bune soluții pentru asigurarea surselor de contribuție la bugetul de stat, dar și dezvoltarea durabilă a economiei.
La nivel național și european au fost introduse mai multe modificări în domeniul legislației fiscale:
Consultarea între autoritățile statului și comunitatea de afaceri este esențială, atât pentru revizuirea proiectelor legislative, cât și pentru implementarea celor deja existente. O astfel de abordare sporește calitatea legislației și sprijină aplicarea uniformă. Problema legislației care se aprobă rapid încă persistă, aceasta având adesea un termen de notificare foarte scurt și lăsând puțin timp comunității de afaceri pentru a pregăti comentarii într-un mod eficient. Cu toate că MF deține mai multe structuri destinate să permită consultarea cu părțile interesate din sectorul privat privind diferite domenii de interes în legătură cu politicile publice (de exemplu, Direcția de Politici Publice și monitorizare Acte normative și Serviciul de Comunicare, Relații Publice, Mass-Media și Transparență), în practică, nu există aproape niciun proces real de consultare cu mediul de afaceri pe aceste probleme. În plus, interpretările inspectorilor fiscali cu privire la prevederile fiscale existente se schimbă adesea, iar noile interpretări se aplică retroactiv. Aceasta înseamnă că, în practică, regulile se pot schimba de o manieră impredictibilă și dramatică.
De asemenea, în loc ca inspecțiile fiscale să se concentreze pe rezolvarea problemelor esențiale referitoare la colectare, precum lupta împotriva evaziunii fiscale din sfera TVA și a accizelor din sectoarele sensibile (de exemplu, țigări, alcool și agricultură) și combaterea muncii la negru, acestea sunt îndreptate adesea în mod agresiv asupra contribuabililor, care sunt unii dintre cei mai mari contribuitori la bugetul de stat. Aceste inspecții se pot întinde pe perioade lungi de timp, perturbând afacerile și împiedicând în cele din urmă capacitatea acestor societăți de a genera venituri.
În practică, există numeroase situații în care diferențele de interpretare a legislației fiscale cauzate fie de lipsa unei înțelegeri corespunzătoare a situației în fapt, fie de lipsa de claritate a legii conduc la inițierea unor proceduri judiciare în dese cazuri de complexitate redusă, dar care au o durata semnificativă. Aceste produceri, pe de-o parte, încarcă inutil activitatea instanțelor de judecată, aspect care conduce la o scădere a calității actului de justiție, iar pe de alta parte, au ca efect descurajarea investițiilor ca urmare a lipsei de predictibilitate atât în ceea ce privește interpretarea legii, cat și în ceea ce privește soluțiile organelor administrative si judiciare.
În practică, există numeroase situații în care diferențele de interpretare a legislației fiscale cauzate fie de lipsa unei înțelegeri corespunzătoare a situației în fapt, fie de lipsa de claritate a legii conduc la inițierea unor proceduri judiciare în dese cazuri de complexitate redusă, dar care au o durata semnificativă. Aceste produceri, pe de-o parte, încarcă inutil activitatea instanțelor de judecată, aspect care conduce la o scădere a calității actului de justiție, iar pe de alta parte, au ca efect descurajarea investițiilor ca urmare a lipsei de predictibilitate atât în ceea ce privește interpretarea legii, cat și în ceea ce privește soluțiile organelor administrative si judiciare.
Acțiunile autorităților fiscale se concentrează deseori într-un mod agresiv asupra societăților care sunt încadrate în categoria contribuabililor mari la bugetul de stat. Acest lucru creează riscul ca imaginea României să fie subminată în mod grav în mediul de afaceri internațional, în mass-media și în cercurile diplomatice, precum și față de autoritățile UE. Dacă această problemă continuă, consecințele imediate vor fi reducerea probabilă a investițiilor străine în România, cu riscul ca investitorii deja existenți să își reducă investițiile, să își revizuiască strategia de extindere sau chiar să părăsească România în căutarea unui mediu mai matur și mai previzibil. Acest lucru ar avea un impact semnificativ asupra dezvoltării României, iar țara ar deveni în mod semnificativ mai puțin competitivă pe piața mondială pentru atragerea și menținerea investițiilor străine.
Pe de altă parte, apreciem că în contextul economico-social din ultimii 2 ani statul a oferit un sprijin important pentru a ajuta contribuabilii să depășească problemele cauzate de pandemia COVID-19, autoritățile fiscale punând în aplicare anumite măsuri fiscale favorabile, precum (i) Acordarea de beneficii fiscale pentru impozitul pe venit anual, contribuțiile de asigurări sociale și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice; (ii) Prelungirea termenului limită de depunere a Declarației unice pentru impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări sociale datorate de persoanele fizice, a termenului limită de depunere a Formularului 230, precum și a termenului limită pentru plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de persoane fizice până la data de 30 iunie 2020 (inclusiv); (iii) Introducerea anumitor facilități fiscale pentru pachetele/bonusurile de stimulare acordate de angajatori pe perioada stării de urgență angajaților a căror activitate presupunea contact direct cu publicul și care erau expuși riscului de infectare cu COVID-19; (iv) Acordarea de beneficii fiscale în legătură cu impozitul anual pe clădiri și impozitul lunar pe clădiri; (v) Anularea anumitor obligații accesorii; (vi) Amânarea plăților impozitelor. În plus, autoritățile au prelungit anumite măsuri de protecție socială și au emis norme pentru a reglementa dreptul de ședere în România pentru persoanele străine, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul pandemiei. Toate aceste măsuri care urmăresc sprijinirea afacerilor în contextul actual dificil, au fost si sunt binevenite. În același sens, considerăm ca și măsuri precum extinderea facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare, sau precum facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2023 reprezintă facilități binevenite care încurajează mediul de afaceri să se dezvolte.
FIC consideră că îmbunătățirea transparenței ar trebui să reprezinte o prioritate pentru autorități, deoarece acest lucru va duce la o creștere a predictibilității mediului fiscal românesc și este, de asemenea, foarte probabil să sporească încrederea în rândul investitorilor actuali și viitori. Un proces legislativ netransparent compromite potențialul de dezvoltare economică, în principal pentru că acționează ca un factor de descurajare a atragerii investițiilor străine directe. O interpretare consistentă și coerentă a dispozițiilor legale, care vizează, printre altele, eliminarea situațiilor în care au fost exprimate opinii diferite, cu privire la aplicarea retroactivă uneori controversată a anumitor dispoziții legale, ar contribui în mare măsură la îmbunătățirea transparenței.
Cooperarea este cheia pentru crearea unui mediu mai transparent și mai previzibil și pentru a promova acest lucru, FIC propune în continuare unele acțiuni care să vină în întâmpinarea următoarelor aspecte identificate:
1. CREAREA UNEI BAZE DE DATE CU DECIZII FISCALE OPOZABILE ȘI NEOPOZABILE
FIC recomandă crearea unei baze de date (cu acces plătit și respectarea deplină a principiului confidențialității), reunind toate deciziile fiscale opozabile și neopozabile emise/care urmează să fie emise de MFP, în calitatea sa de autoritate emitentă legislativă, în legătură cu interpretarea fiecărui articol din Codul fiscal, a Codului de procedură fiscală, a Legii contabile și a oricărei legislații secundare conexe, în vederea normalizării și creării unei abordări unitare a interpretării dispozițiilor legale relevante atât de către inspectorii fiscali, cât și de către contribuabilii de pe întreg teritoriul României. Pentru ca toti contribuabilii interesați să aibă acces la subiectele și soluțiile furnizate anterior prin decizii opozabile sau neopozabile, baza de date ar trebui să dezvăluie un nivel minim de detalii.
Având în vedere că, pe baza Acțiunii BEPS 5, România face deja schimb de o parte din aceste informații cu alte autorități competente (conform Raportului de evaluare privind schimbul de informații privind deciziile fiscale (Harmful Tax Practices – 2021 Peer Review Reports on the Exchange of Information on Tax Rulings: Inclusive Framework on BEPS: Action 5 | READ online (oecd-ilibrary.org), există deja o bază de date similară ce ar putea fi actualizată pentru a îndeplini cerințele propuse, astfel încât să poată fi pusă și la dispoziția contribuabililor.
2. ÎMBUNĂTĂȚIREA PROCESULUI DE EMITERE A SFIA și APA ȘI A ALTOR DECIZII CU CARACTER NEOPOZABIL
Chiar dacă nu este posibilă o reducere a termenelor existente, FIC propune adoptarea cel puțin a unor măsuri care să asigure că SFIA/APA și alte decizii fără caracter opozabil să fie emise în aceste termene prevăzute în mod legal și clar fără ca acestea să fie întârziate. În plus, în măsura în care procesul de consultare cu MFP înainte de emiterea unui SFIA este menținut, integrarea practicii de emitere a deciziilor fiscale în cadrul MFP ar putea fi o soluție pentru eficientizarea întregului proces.
FIC propune modernizarea procesului într-o manieră digitală, creșterea transparenței printr-o platformă online care să permită: verificarea online a statusului cu privire la întregul de către contribuabilul solicitant, accesul la o platforma digitală pentru depunerea cererilor sau programarea online a întâlnirilor de consultare, etc.
FIC recomandă, de asemenea, implementarea unui mecanism de „acceptare tacită" pe baza căruia aceste documente (APA și AFIA) să fie acceptate din oficiu în cazul în care termenele prevăzute de lege nu sunt respectate de către autoritățile fiscale și nu se trimite nicio comunicare contribuabilului.
4. INTENSIFICAREA COOPERĂRII ȘI A COMUNICĂRII DINTRE AUTORITĂȚILE FISCALE ȘI CONTRIBUABILI ÎN TIMPUL INSPECȚIILOR FISCALE
Constatările inspecțiilor fiscale trebuie prezentate contribuabililor într-o manieră mai organizată înainte de discuția finală. FIC recomandă instituirea unei proceduri mai detaliate, astfel încât, în timpul unui control fiscal, contribuabilul să fie notificat oricând inspectorii fiscali identifică un anumit subiect pe care încep să îl investigheze și pentru care ajung la o concluzie preliminară.
De asemenea, recomandăm o mai mare transparență în procesul de soluționare a contestațiilor și crearea unui cadru legal care să ofere contribuabilului dreptul de a fi informat cu privire la concluziile autorităților fiscale prin primirea unui proiect de decizie înainte de emiterea documentului final. În acest caz, contribuabilului ar trebui să i se acorde un termen rezonabil pentru a-și exprima opinia cu privire la acest proiect și opțiunea de a solicita o audiență la autoritățile fiscale înainte de emiterea deciziei finale privind contestația fiscală.
O altă opțiune de intensificare a cooperării ar putea fi pregătirea și emiterea unei proceduri de negociere/mediere aplicabile în timpul inspecțiilor fiscale.
5. O PROCEDURĂ CLARĂ ȘI DETALIATĂ PRIVIND PROCESUL IMPLICAT ÎN SOLUȚIONAREA UNEI PROCEDURI AMIABILE de evitare a dublei impuneri (MAP)
Deoarece în practică există multe cazuri în care procedurile amiabile durează foarte mult timp până la emiterea unei concluzii și pentru că există o lipsă de transparență la nivelul contribuabilului în ceea ce privește procesul de soluționare, FIC recomandă emiterea unei proceduri detaliate pentru a crește nivelul de transparență și predictivitate pentru orice contribuabil care ia în considerare inițierea unei proceduri amiabile de evitare a dublei impuneri sau este deja implicat într-o astfel de procedura amiabilă, creând un mediu mai transparent în ceea ce privește obligațiile și drepturile contribuabilului și oferind, de asemenea, un calendar clar al procedurii MAP si un status actualizat al soluționării acesteia.
Interpretarea legislației fiscale române și aplicabile a UE de către ANAF și contribuabili rămâne unul dintre principalele domenii de dispută în timpul inspecțiilor fiscale.
Practica a arătat că rapoartele de inspecție fiscală și deciziile de evaluare emise la închiderea operațiunilor de audit fiscal sunt adesea anulate ulterior în instanțe, în urma contestațiilor depuse de contribuabili. Aceasta înseamnă că interpretarea instanțelor se bazează pe un proces de evaluare juridică care ar trebui înțeles și asimilat atât de ANAF, cât și de contribuabili. În aceste situații, ANAF a trebuit să-și asume o serie de costuri, nu doar sub forma unor daune compensatorii plătite contribuabililor, ci și în ceea ce privește timpul și resursele alocate litigiilor pe care le pierd. În mod similar, contribuabilii se confruntă cu costuri semnificative pentru acțiunile în instanță, precum și cu incertitudini în ceea ce privește aplicarea unui tratament fiscal până la pronunțarea deciziei de către instanță.
O bază de date consolidată cu caracteristici de trasabilitate pentru fiecare cauză la diferitele instanțe din România, reunind deciziile fiscale și deciziile emise de instanțele din România, ar aduce trei beneficii principale: 1. îmbunătățirea procesului de alocare a resurselor de către ANAF și o mai bună evaluare a costurilor vs. oportunități; 2. aplicarea unitară a legislației în instanțele din România, în procedurile care judecă același principiu de bază și 3. Posibilitatea contribuabililor de a aplica jurisprudența în cazurile lor și, prin urmare, să reducă riscurile de litigii cu ANAF.
Evaziunea fiscală creează competiție neloială, plasându-i în dezavantaj pe contribuabilii care se conformează.
FIC salută și susține eforturile continue ale Ministerului Finanțelor și ANAF pentru a combate frauda și evaziunea fiscală, contrabanda și contrafacerea. Cu toate acestea, inspecțiile fiscale nu sunt întotdeauna concentrate în direcția corectă, astfel încât să îmbunătățească gradul de colectare a impozitelor la bugetul statului. Evaziunea fiscală și contrabanda, care afectează atât impozitele directe, cât și pe cele indirecte, continuă să reprezinte o problemă.
În ceea ce privește contrabanda cu țigarete, OUG 85/2022 a fost binevenită, întrucât legislația a fost actualizată în conformitate cu Decizia CCR 176/2022. Ordonanța stabilește un singur criteriu, cantitatea de 10.000 de țigarete, pentru infracțiunea de contrabandă, indiferent de locul săvârșirii acesteia, ceea ce simplifică procedurile. De asemenea, Poliția și Jandarmeria au primit atribuții de control al contravenienților din piețe, oboare, stații de metrou, zone unde se desfășura cu preponderență comerțul ilegal. În luna iulie 2022, ca urmare a eforturilor și programelor derulate de autorități și industria de profil, contrabanda cu țigarete a atins minimul istoric de 6,1% (studiul Novel). În ultimii trei ani, nivelul mediu al comerțului ilegal s-a menținut redus, sub media europeană de 10%.
Noțiunea de „declarare voluntară” este o soluție practică care are ca scop creșterea conformității voluntare. Acest concept, combinat în mod eficient cu sancțiuni mai mari pentru evaziunea fiscală și dobânzi mai mici pentru cei care se conformează, ar putea aduce beneficii semnificative pe termen mediu și lung prin creșterea veniturilor bugetare fără a fi nevoie de măsuri suplimentare. Programele de declarare voluntară au la baza existența unui nivel de credibilitate în ceea ce privește capacitatea autorităților fiscale de a descoperi activele ascunse deținute de contribuabili, atât pe plan intern, cât și în afara țării, pentru a asigura astfel credibilitatea PDV ca opțiune de evitare a unor consecințe mai grave.
Ceea ce poate face ca atractivă declararea pentru cei vizați este posibilitatea reducerii fie a obligațiilor fiscale, fie a renunțării la urmărirea penală, în cazul în care contribuabilul declară în timp ce acest program este pus la dispoziție.
De asemenea, pentru implementarea cu succes a unui astfel de program este necesară o comunicare eficientă. Atât OCDE, cât și FMI recomandă ca, pe de o parte, autoritățile să prezinte contribuabililor termenii și condițiile PDV în mod clar, astfel încât existența sancțiunilor să fie bine cunoscută, iar neconformitatea să fie descurajată. Complementar, aceasta poate spori conformitatea voluntară viitoare, dacă este promovată în mod credibil ca o „ultimă șansă” și completată cu alte măsuri de îmbunătățire a conformității.
Conceptul de „prezentare voluntară a informațiilor” reprezintă o soluție practică de creștere a conformării voluntare. O astfel de măsură, combinată atent cu creșterea pedepselor pentru evaziunea fiscală si cu scăderea penalităților datorate de cei care se conformează, ar putea aduce beneficii semnificative pe termen mediu și lung prin creșterea veniturilor bugetare, fără a necesita măsuri suplimentare.
Solicitările de rambursare a impozitelor sunt adesea refuzate din motive de suspiciune sau pur birocratice. Acest fapt cauzează dificultăți majore societăților și pot chiar conduce la faliment, ceea ce ulterior va avea un efect negativ asupra veniturilor bugetare.
În prezent, contribuabilii pot solicita dobânzi la rambursările de impozite care au fost întârziate însă doar în anumite condiții, iar astfel de solicitări sunt adesea ignorate de către autoritățile fiscale, determinând astfel contribuabilul să acționeze în instanță pentru recuperarea acestor dobânzi.
În acest sens, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 226/2020 este o măsură binevenită. Aceasta prevede că sumele TVA solicitate pentru rambursare pe baza declarațiilor privind TVA depuse de contribuabili ar trebui rambursate fără un control anticipat privind TVA.
Începând cu anul 2021, a fost introdus sistemul de consolidare în domeniul impozitului pe profit pentru companiile românești, un sistem mult-așteptat de mediul de afaceri din România, care poate contribui la atragerea de grupuri de societăți în România prin crearea premiselor unui regim de deținere veritabil și autentic.
Până în anul 2021, societățile străine care au utilizat România ca punct de intrare în UE pentru bunurile importate din afara UE erau obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România și să declare tranzacțiile respective.
În practică, această măsură s-a dovedit a fi unul dintre principalele motive pentru care societățile străine nu doresc să își direcționeze importurile prin România, multe dintre acestea utilizând în schimb alte state UE (de exemplu, Germania, Țările de Jos, Belgia).
În consecință, FIC salută Legea nr. 296 din 21 decembrie 2020, care a modificat Codul fiscal pentru a include conceptul de reprezentant fiscal global. Legea prevede că persoanele neînregistrate în scopuri de TVA în România, care importă în România bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terț sau o țară terță, pot desemna un reprezentant fiscal autorizat care să îndeplinească obligațiile din perspectiva TVA în România. Societățile străine nu vor mai trebui să se înregistreze individual în scopuri de TVA în România și să se conformeze cerințelor de raportare TVA locale.
La patru ani de la intrarea în vigoare, Legea Offshore (Legea nr. 256/2018) a fost în cele din urmă modificată în 2022, pentru a fi implementate noi prevederi mai favorabile decât cele anterioare privind exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. Această măsură pare să fi deblocat parțial investițiile în zonă, în vederea demarării efective a fazei de exploatare, deocamdată într-un singur bloc de exploatare offshore, urmând ca și altele să beneficieze de aceste noi reglementări.
Modificările menționate au fost așteptate cu interes de mediul de afaceri, pentru a contribui la independența energetică a României, mai ales în contextul socio-economic actual.
Printre cele mai importante modificări aduse se numără regimul fiscal al investițiilor în acest domeniu, care devine mai permisiv. În plus, modificările vin să confirme că impozitul va fi într-adevăr o cheltuială deductibilă în scopul impozitului pe profit – o clarificare mult așteptată, având în vedere prevederea neclară din versiunea inițială a legii.
Alte modificări cu impact semnificativ la nivelul investitorilor constau în creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim de deducere a investițiilor din segmentul upstream (explorare și producție) la calculul impozitului pe veniturile suplimentare, precum și faptul că Legea Offshore, în forma sa actualizată, permite ca astfel de investiții să fie deduse și la calculul impozitului pe profit al producătorilor – generând o scădere semnificativă a sarcinii fiscale pentru investitorii din zona economică exclusivă a Mării Negre.
Toate cele de mai sus, precum și faptul că nivelul de impozitare al companiilor va rămâne neschimbat pe toată durata contractului de concesiune, au fost puse în aplicare în efortul de a crea un mediu mai stabil, predictibil, neutru, flexibil și competitiv, necesar pentru atragerea de investiții și în conformitate cu recomandările FIC din perioadele anterioare.
În același timp, limitările anterioare, cum ar fi taxa de 90% pe diferența dintre prețul real de achiziție și prețul impus anterior liberalizării pieței, ca preț reglementat, nu au fost reînnoite.
Cu toate acestea, din cauza contextului socio-economic actual și în conformitate cu regulamentul UE privind o intervenție de urgență pentru a aborda prețurile ridicate la energie, sectorul energetic din România a fost obiectul a numeroase inițiative fiscale în ultimul an. Printre altele, pentru anul 2022 și 2023, a fost introdusă o contribuție de solidaritate pentru contribuabilii ce au coduri CAEN specifice activităților de extracție de țiței și gaze, cu pondere de venituri din aceste activități de peste 75% din cifra de afaceri. Contribuția de 60% se calculează prin raportare atât la profitul fiscal curent, cât și la media celor din trecut și poate fi aplicabilă în anumite condiții și de către entitățile afiliate celor menționate mai sus, indiferent de domeniul lor de activitate.
În plus față de aspectele de mai sus, considerăm utile anumite clarificări în legislație pentru aliniere în ceea ce privește teritoriul României în Marea Neagră din punct de vedere vamal și accize și TVA, deoarece în prezent teritoriul vamal al României este considerat ca fiind de până la 12 mile maritime, în timp ce, de exemplu, din punct de vedere al TVA, teritoriul României depășește această zonă cu până la 200 de mile („zonă economică exclusivă”). Necorectarea acestei neconcordanțe ar putea crea multiple obstacole care ar putea întârzia, de asemenea, investițiile în zona Mării Negre.
În plus, se preconizează multe alte modificări pe acest front în lunile următoare și, în cazul în care se concretizează, ar putea întârzia și mai mult investițiile în zona Mării Negre.
Reinvestirea profitului ajută societățile să se dezvolte și să contribuie, astfel, la creșterea economiei și, implicit, la majorarea veniturilor bugetare.
În România, legislația fiscală prevede, de câțiva ani, că societățile pot beneficia de scutire de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate, care sunt puse în funcțiune și folosite în scopul desfășurării activității economice.
Începând din 1 ianuarie 2023, aplicabilitatea facilității a fost extinsă și pentru activele utilizate în activitatea de producție și procesare și pentru activele care vizează re-tehnologizarea. În contextul actual, având în vedere presiunile inflaționiste, o astfel de măsură este binevenită pentru mediul de afaceri.
În opinia noastră, pentru a impulsiona suplimentar investițiile, recomandăm și următoarele:
Sistemul obligatoriu de pensii private (Pilonul II), care acoperă în prezent aproximativ 7,9 milioane de membri participanți în trimestrul III al anului 2022, trebuie protejat prin menținerea stabilității și previzibilității juridice.
Sistemul voluntar de pensii private (Pilonul III), care gestionează economiile a peste 600.000 de participanți în trimestrul III al anului 2022, ar trebui consolidat prin creșterea treptată a stimulentelor fiscale pentru a facilita preluarea acestor fonduri de către mai multe categorii de lucrători. În statele vecine membre ale UE au fost deja puse în aplicare stimulente fiscale mai semnificative pentru a încuraja economiile private la pensie și, implicit, reducerea presiunii asupra bugetului public de pensii pe termen lung.
Fondurile de pensii private asigură o finanțare stabilă pentru economie. În prezent, acestea contribuie la dezvoltarea piețelor financiare din România și, mergând mai departe, vor reduce presiunea asupra bugetului de stat în contextul unei demografii îmbătrânite.
FIC salută creșterea ratei contribuției direcționate către fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) de la nivelul actual de 3,75% la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024. Considerăm că este un pas intermediar pentru atingerea ratei de contribuție de 6%, așa cum a fost stabilită inițial în Legea nr. 411/2004. În plus, recomandăm creșterea deductibilității fiscale aplicabile contribuțiilor angajatorilor la fondurile de pensii facultative (Pilonul III) de la valoarea actuală de 400 euro pe an la 1.000 euro pe an.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 3/2017 a abrogat prevederile din 2015 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) privind pragurile aplicabile pentru calcularea contribuțiilor de asigurări sociale și de asigurări de sănătate ale angajatorilor și angajaților. În conformitate cu Codul Fiscal din 2015, pentru a stimula angajarea profesioniștilor cu înaltă calificare în România și pentru a elimina discrepanțele în impozitarea angajaților față de munca independentă, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale și de asigurări de sănătate ale angajaților a fost plafonată la 5 ori salariul mediu brut lunar (5x2,681 lei în 2016). Baza de calcul a contribuției la asigurări sociale a angajatorilor a fost plafonată la de 5 ori venitul mediu brut din salarii, înmulțit cu numărul de angajați asigurați, iar baza de calcul a contribuției la asigurări de sănătate a fost plafonată la nivelul sumei la care se datora contribuția individuală la asigurările de sănătate.
Asigurarea de sănătate pentru alte tipuri de venituri, cum ar fi din activități independente, proprietate intelectuală, venituri din investiții și activități agricole sunt plafonate și, de la 1 ianuarie 2023, se va aplica o scară ascendentă, în funcție de nivelul veniturilor, de 6, 12 și 24 ori salariul minim brut cu un maxim în prezent de aproximativ 72.000 lei.
Limitele maxime pentru angajați au fost eliminate din februarie 2017, când contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate ale angajatorilor și angajaților au devenit plătibile pentru întregul venit salarial brut obținut de angajați. Aceste prevederi au fost menținute și după trecerea contribuțiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat, în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2017 aplicabilă de la 1 ianuarie 2018. Rezultatul este că în prezent există un cost foarte ridicat (neplafonat) al asigurărilor sociale pentru profesioniștii cu înaltă calificare.
În urma discuțiilor cu sectorul de afaceri, prin OG 16/2022 (devenită Legea. 370/2022) a fost adoptat un nou Calendar pe cinci ani (2022-2026) pentru creșterea accizelor la țigarete. Regula conform căreia, pentru celelalte produse accizabile, creșterea se făcea cu rata inflației, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, a fost ajustată. Pentru țigările de foi, tutunul fin tăiat destinat fumatului și alte tutunuri au fost adoptate calendare de creștere anuală graduală, similar țigaretelor (nemaifiind indexate cu rata inflației).
Începând cu 1 august 2022, nivelul accizelor pentru produsele din tutun crește gradual pentru fiecare categorie cu cca. 28-31 lei/ an. Pentru țigarete, acciza minima crește de la 97% la 100% începând cu 1 august 2022, iar acciza ad-valorem urmează să scadă cu 1p.p. pe an, de la 14% în 2022 până la 10% în 2025. Acciza totală crește de la 563,97 lei/1.000 țigarete până la 718,97 lei/1.000 țigarete în 2026.
Creșteri sunt prevăzute și la accizele nearmonizate: lichidul care conține nicotină va ajunge la 1,03 lei/ml în 2026, iar acciza pentru produsele de tutun încălzit va atinge 50% din nivelul accizei la țigarete în 2024 (1.094,93 lei/kg), urmând să crească până la 1.198,28 lei/ kg în 2026, dar păstrând aceeași pondere de 50% din nivelul țigaretelor.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un instrument util în dezvoltarea economică a României. Este recunoscut la scară largă faptul că unul dintre motoarele de dezvoltare economică și socială pentru România îl reprezintă resursele financiare oferite de UE. Absorbția acestor fonduri a permis României să înregistreze una dintre cele mai mari rate de creștere economică din Europa de la aderarea sa la UE. Prin PNRR sunt asigurate granturi cu caracter gratuit care ajută România să fie mai performantă din perspectivă economică, asigurând în același timp o finanțare în condiții avantajoase. Din perspectiva cadrului fiscal, în PNRR sunt prevăzute reforme ce vizează impozitul pe profit, pe venit, contribuții de asigurări sociale și zone din legislația privind TVA. Concret, reformele sunt vizate de PNRR sunt: reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare; modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice; îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară; revizuirea cadrului fiscal; crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare; reforma sistemului public de pensii.