Rata de creștere a economiei continuă să fie ridicată în România. După contracţia de 3,7%, din anul 2020, economia și-a revenit puternic, avansând cu 5,8% în 2021. Cifrele preliminare indică o creştere peste aşteptări în 2022, de 4,8%, pe fondul contribuției ridicate a cererii interne. La fel ca în al doilea semestru al anului 2021 consumul privat a continuat să fie motorul principal de creştere al economiei şi în prima jumătate a anului 2022 în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie mai însemnată în a doua jumătate a anului 2022, pe fondul diminuării aportului consumului. Acest avans al economiei a avut loc în pofida scăderii, în termeni reali, a puterii de cumpărare a consumatorilor. Creşterea preţurilor la energie pe parcursul anului 2022 a avut o contribuţie importantă la avansul accelerat al inflaţiei, care a atins 16% la sfârșitul anului, situându-se astfel peste rata de creștere a salariului nominal net, de numai 12%.
Activitatea din sectorul de servicii a continuat să aibă o evoluție dinamică şi în anul 2022. Construcţiile au crescut şi acestea, în parte ca urmare a efectului de bază, după performanţa mai slabă din 2021, aducând un aport de 0,7 % la creşterea PIB. Industria în schimb a suferit o contracţie influenţată de condițiile unui climat incert ca urmare a tensiunilor geopolitice, blocajele pe lanțurilor de producție şi creşterea preţurilor la materiile prime şi combustibili. De asemenea, sectorul agricol a avut un an 2022 slab, influenţat de secetă şi de creşterile de preţuri de la începutul anului la îngrăşăminte şi energie. Atât industria, cât şi agricultura au avut un aport negativ de -0,5 % la creşterea PIB în 2022.
Tendinţa de creştere a inflaţiei, iniţiată în 2021, odată cu revenirea economiei din perioada post Covid-19, a luat amploare în 2022, fiind amplificată de creşterile preţurilor la energie şi materii prime, ca efecte ale conflictului din Ucraina. Inflaţia în creştere a determinat Banca Naţională a României să majoreze rata dobânzii de politică monetară pe tot parcursul anului 2022.
Procesul consolidării bugetare a continuat în 2022, sprijinit de evoluţia peste aşteptări a economiei. Deficitul bugetar a coborât la -5,7% din PIB de la -6,7% în anul anterior, în contextul în care anumite categorii de cheltuieli, în speţă investiţiile publice, au fost sub nivelul ţintă.
Datoria publică a rămas moderată în raport cu standardele Uniunii Europene, în ciuda împrumuturilor masive ale statului în 2020, ajungând la 48,9% din PIB la sfârșitul anului 2021, iar cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor ( MF ) arată o scădere marginală a acesteia în noiembrie 2022 la 48,3% din PIB.
Totodată, datoria publică externă a continuat să crească și în 2021. Dacă în anul 2019 aceasta era de 16,3% din PIB, aceasta a ajuns la 23,8% în 2020, crescând la peste 24% din PIB în 2021 pe fondul necesităților de finanțare diversificată a deficitului bugetar și a ratelor de dobândă externă mai favorabile.
Din perspectiva scadențelor, peste 95% din datoria publică avea scadențe pe termen mediu și lung la finalul anul 2021 menținându-se în jurul acestui nivel și în cursul anului 2022. Datoria pe termen scurt (cu scadența de până la un an) a reprezentat în jur de 4,6-5% din totalul datoriei publice.
Revenirea rapidă economiei în anul 2021 a cauzat blocaje pe lanţurile de producţie şi distribuţie, generând creşterea inflaţiei. În consecinţă, Banca Națională a României (BNR) a reacționat ridicând rata dobânzii de politică monetară de la minimul istoric de1,25% la 1,75% către sfârşitul anului. Creşterea inflaţiei a luat amploare în 2022 şi pe fondul creşterii preţurilor la energie şi alimente. Accelerarea inflației și necesitatea de armonizare cu celelalte bănci centrale europene, inclusiv cu Banca Centrală Europeană, pentru păstrarea unui diferențial de dobândă adecvat și evitarea deprecierii semnificative a monedei naționale, a condus la o creștere semnificativă a ratei dobânzii de politică monetară, până la 6,75% la sfârşitul anului 2022, generând efecte în lanţ asupra tuturor celorlalte rate din sistemul bancar.
Astfel, semnalul dat de banca centrală prin creșterea treptată a ratei dobânzii de politică monetară a dus la creșterea ROBOR la 3 și 12 luni. De asemenea, această creștere s-a observat și în creditele și depozitele noi acordate gospodăriilor populației și societăților nefinanciare.
De exemplu, pentru depozitele noi atrase de la populație ratele de dobândă medii au crescut de la 1,3% în noiembrie 2021, la peste 7% un an mai târziu, în timp ce pentru credite în aceeași perioada creșterea a fost de la 6,1% la 9,79%. În cazul societăților nefinanciare condițiile de creditare au avut o înăsprire și mai accentuată, rata de dobândă crescând pentru creditele noi de la 4,67% în noiembrie 2021 la 10,3% în noiembrie 2022, iar pentru depozitele atrase de la companii creșterea a fost de la 1,86% la 6,83% în același interval de timp.
În ceea ce privește dezechilibrele externe, se remarcă majorarea în continuare a deficitului de cont curent, pe fondul creșterii deficitului balanței comerciale. Deficitul de cont curent este estimat să ajungă la peste 9% din PIB în 2022.
În termeni nominali, România a terminat anul 2022 cu un deficit al contului curent de peste 26,5 miliarde euro, pe fondul unui deficit al balanței de bunuri și servicii de aproape 20 de miliarde (deficit de 32,3 miliarde euro în cazul balanței de bunuri și un surplus de 12,5 miliarde al balanței serviciilor) potrivit datelor BNR.
Totodată, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de aproape 8,7 miliarde euro, în timp ce balanța veniturilor secundare a rămas pe un surplus de 1,9 miliarde și în 2022, după un excedent de aproximativ 1 miliarde de euro în 2021. Datoria externă totală a reprezentat la finalul anului 2022 142,7 miliarde euro, din care 57,65 miliarde aparținând administrației publice (majoritar titluri de natura datoriei și împrumuturi). Totodată, din cele 142,7 miliarde, investiția directă sub formă de credite intra-grup a reprezentat 43,5 miliarde.
Piața de capital din București a avut o performanță satisfăcătoare începând cu aprilie 2020, cu rezultate bune raportate (în termeni de creștere și randament) inclusiv în comparație cu vecinii din regiune ai României. Bursa de Valori București a scăzut cu aproximativ 16% în martie 2020, pe fondul șocului financiar de pe piețele mondiale provocat de pandemia de COVID-19. Ca urmare a promovării în septembrie 2020 la statutul de piață emergentă și a lichidității suplimentare în sectorul financiar, indicele a crescut semnificativ până în prima parte a anului 2022. Ulterior, din cauza tensiunilor create de războiul din Ucraina, crizei energetice, inflației ridicate care a dus la o conduită restrictivă a politicii monetare, s-a conturat mai degrabă o tendință descrescătoare care a durat până spre finele anului.
Chiar dacă leul a scăzut constant față de euro în ultimii ani, în anul 2022 se observă o stabilitate mult mai mare a acestuia comparativ cu celelalte valute din regiune, unde volatilitatea a fost mult mai pronunțată, în special în Ungaria. Această stabilitate s-a menținut în pofida presiunilor semnificative care caracterizează economia României, respectiv existența deficitelor gemene (deficitul bugetar și deficitul de cont curent), dar și în contextul unei inflații ridicate, capacitatea și controlul lichidității din partea băncii centrale fiind decisive.
Cu excepția a două perioade importante din ultimii ani când moneda națională (în același ritm cu celelalte monede din regiune)s-a depreciat – respectiv, martie 2020 când s-a declanșat pandemia COVID-19 și piețele financiare au intrat într-o stare de alertă, dar și în februarie 2022 ca urmare a declanșării războiului din Ucraina, în majoritatea perioadei 2019-2022 cursul de schimb EUR/RON s-a dovedit relativ stabil, chiar cu ușoare tendințe de apreciere după ce banca centrală a decis începerea procesului de creștere a ratei dobânzii de politică monetară, în prima jumătate a anului 2022.
Din perspectiva sectorului bancar, acesta a rămas bine capitalizat în ultimii ani. În continuare, gradul de intermediere financiară – exprimat prin ponderea activelor sectorului bancar în PIB – este unul scăzut, de puțin peste 52% din PIB, mult sub alte state din regiune, cum sunt Bulgaria și Polonia, unde ponderea este aproape dublă, spre 95%.
Rata creditelor neperformante (NPL) a rămas scăzută în ultimii doi ani, chiar dacă în urma creșterilor ratelor de dobândă, riscul unei majorări în viitor a ratei creditelor neperformante rămâne relativ ridicat. De asemenea, gradul de acoperire a acestora cu provizioane este mare, peste media UE, ajungând în septembrie 2022 la peste 65% (comparativ cu media UE de 44%). Pe categorii de agenți economici, se constată menținerea ratei creditelor neperformante la un nivel superior în rând gospodăriilor populației comparativ cu firmele nefinanciare.
Este important ca mixtul de politici să aibă o abordare echilibrată, pentru a evita accentuarea unor dezechilibre la nivel macroeconomic. Politica fiscală va trebui să susţină politica monetară în procesul dezinflaţionist în condiţiile în care, concomitent, este necesară continuarea efortului de reducere a deficitului bugetar. Consolidarea fiscală pe termen mediu ar trebui să sprjine totodată investițiile private, ca motor al creşterii economice viitoare.
Atragerea de fonduri europene precum și sumele din Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să constituie o prioritate în susținerea reformelor structurale și a investițiilor în domenii cheie (digitalizare, transporturi, sănătate, educație, energie etc.).
Prognoze creştere economică România
|
|
2023 |
2024 |
|
2,5 |
3 |
|
|
3,1 |
3,8 |
|
|
2,6 |
4,2 |
|
|
1,7 |
3,3 |
|
|
2,8 |
4,8 |
Pe de altă parte, pe fondul climatului extern nefavorabil dominat de inflație, cvasi-stagnare în economia Uniunii Europene în ansamblu, dar și costuri mai ridicate de finanțare, cererea de pe piețele principale de export (în principal țările din zona euro) este de așteptat să fie relativ slabă.