Acest capitol este dedicat diverselor oportunități de finanțare oferite din resurse financiare europene, cunoscute sub denumirea de „fonduri europene”. Finanțarea pusă la dispoziție de diferitele instituții europene este alocată întotdeauna în cadrul unei politici europene, iar fondurile reprezintă de facto instrumentele efective care vizează implementarea politicii relevante prin asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea obiectivelor politicii.
Politica globală care pune bazele alocării resurselor financiare la nivelul Uniunii Europene este Politica de coeziune a Uniunii Europene. Politica de coeziune contribuie la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană. Aceasta urmărește corectarea dezechilibrelor între țări și regiuni.
Obiectivul Politicii de coeziune este să sprijine statele membre ale Uniunii Europene în promovarea dezvoltării economice, reducerea șomajului și îmbunătățirea competitivității teritoriilor naționale și a Uniunii Europene, în ansamblul său.
În conformitate cu obiectivele Politicii de coeziune, a fost definită o arhitectură complexă de politici europene – precum Politica de dezvoltare regională, Politica socială europeană, Politica digitală, Politica de dezvoltare durabilă (domeniile Energie, Mediu și Transport), Politica agricolă comună și altele, împreună cu instrumentele corespunzătoare ale acestora – Fondul regional, Fondul de coeziune, Fondul social și așa mai departe. Întregul ajutor distribuit țărilor beneficiare prin fondurile europene este furnizat prin intermediul fondurilor nerambursabile (subvenții). Cu toate acestea, cofinanțarea și prefinanțarea de către țările beneficiare este o cerință.
Chiar dacă fondurile europene sunt nerambursabile, statele membre care le primesc le pot plăti sub formă de subvenții, scheme de finanțare rambursabilă sau o combinație a celor două.
Accentul Comisiei Europene s-a schimbat de la abordarea inițială care încuraja plata fondurilor de către statele membre prin intermediul subvențiilor către instrumente financiare care să pună un accent mai mare pe distribuirea prin intermediul ajutoarelor rambursabile.
Există diverse tipuri de instrumente financiare:
De exemplu, fondurile UE pot fi utilizate pentru a oferi împrumuturi întreprinderilor de toate tipurile, pentru investiții în cercetare și inovație. De asemenea, statele membre pot utiliza fonduri UE pentru a oferi garanții pentru a ajuta beneficiarii să obțină împrumuturi mai ușor sau în condiții mai bune de la bănci și alți creditori. Mai mult decât atât, guvernele statelor membre pot să participe la un proiect din punct de vedere financiar, deținând părți din acesta. Instrumentele financiare pot fi combinate, de asemenea, cu subvențiile.
Instrumentele financiare sunt implementate în parteneriat cu instituții publice și private precum bănci, organizații de capital de risc sau investitori providențiali. Aceste instituții financiare stabilesc condițiile de finanțare exacte – suma, durata, ratele dobânzii și comisioanele.
Instrumentele financiare pot fi furnizate de UE prin intermediari financiari din statele membre pentru a sprijini politicile și programele UE. Întreprinderi nou-înființate, microîntreprinderi, precum și întreprinderi mai mari, toate pot beneficia de acest tip de finanțare.
Finanțare în cadrul NextGenerationEU
Ca o consecință directă a impactului negativ al pandemiei de COVID-19 asupra sănătății publice, lanțurilor de aprovizionare și a economiei,instituțiile Uniunii Europene au decis să creeze un pachet complex de intervenții destinate să atenueze efectele negative, în mod specific, și să stimuleze redresarea economică, în mod general: NextGenerationEU.
În cadrul NextGenerationEU – instrumentul de redresare temporară în valoare de 806,9 miliarde de euro (în prețuri curente) și o noutate în bugetul UE 2021-2027 – fondurile sunt gestionate direct de Comisia Europeană, însă sunt implementate prin intermediul statelor membre. Pentru a strânge fondurile necesare pentru NextGenerationEU, Comisia se împrumută pe piețele de capital în numele UE.
Majoritatea fondurilor de la NextGenerationEU sunt cheltuite prin programul Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Împrumuturi și subvenții în valoare totală de 723,8 miliarde de euro (în prețuri curente) au fost puse la dispoziția statelor membre, inițial pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei, dar și pentru a face economiile și societățile europene mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor verde și digitală. Statele membre lucrează la Planurile Naționale de Redresare și Reziliență ale acestora pentru a accesa fondurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Planurile ar trebui să răspundă în mod eficient provocărilor identificate în semestrul european, în special recomandările specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu.
Alocarea pentru România în cadrul MRR în baza propriului Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este o combinație între subvenție nerambursabilă în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro și subvenție rambursabilă care depășește 14 miliarde de euro.
Principalele oportunități de finanțare pentru România
Este recunoscut faptul că principalul motor de dezvoltare
economică și socială pentru România îl reprezintă resursele
financiare oferite de UE prin intermediul fondurilor europene.
Absorbția fondurilor a permis României să înregistreze una
dintre cele mai mari rate de creștere economică din Europa de la
aderarea sa la Uniunea Europeană în 2007.
MRR și PNRR au fost explicate mai sus.
Cadrul financiar multianual 2021-2027 este de facto o continuare a exercițiilor de programare de la aderarea României la Uniunea Europeană: 2007-2013, 2014-2020, care au finanțat numeroase programe economice, sociale și locale (cunoscute ca programe operaționale, sectoriale și locale). Suma alocată pentru Cadrul financiar multianual 2021-2027 este de aproximativ 30 de miliarde de euro pentru întreaga perioadă.
Fondul de modernizare este un program al Uniunii Europene de sprijinire a 10 state membre în îndeplinirea obiectivelor energetice pentru anul 2030, ajutând la modernizarea sistemelor energetice și la îmbunătățirea eficienței energetice. Fondul de modernizare completează alte instrumente de finanțare europene, cum ar fi politica de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă. Fondul mobilizează resurse importante, care pot ajuta statele membre beneficiare să sprijine investițiile în conformitate cu planul REPowerEU și pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”.
Unul dintre cele mai importante mecanisme de finanțare este Fondul InvestEU.
Partenerul principal este Grupul Băncii Europene de Investiții, care a implementat și a gestionat cu succes FEIS de la lansarea sa din 2015, și este responsabil pentru implementarea a 75% din Garanția UE. În martie 2022, a fost semnat un acord de garantare cu Grupul BEI, astfel încât societățile și inițiatorii proiectelor să poată începe să solicite finanțare. În cursul anului 2022, vor urma acorduri de garantare cu alți parteneri de implementare.
Din păcate, România nu a reușit să atragă nicio finanțare importantă din acest mecanism. Un obstacol major în acest sens este faptul că nu a fost creată o Bancă națională de dezvoltare.
Îmbunătățirea mecanismelor de stabilire a politicilor și strategiilor României și includerea instrumentelor financiare:
Una dintre etapele esențiale în creșterea finanțării disponibile atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru infrastructura publică este înființarea unei Bănci Naționale de Dezvoltare (BND). BND ar trebui să vizeze decalajele numeroase și persistente ale pieței, prin furnizarea de resurse financiare proiectelor dezvoltate de primării, administrații locale, precum și de IMM-uri și alte entități locale pentru dezvoltarea infrastructurii, sprijinirea exporturilor etc.
Actualul guvern a declarat în repetate rânduri că intenționează să înființeze o Banca Națională de Dezvoltare, însă până acum s-au înregistrat foarte puține progrese în acest sens.